Sistemul de Garanție-Returnare. Beneficii, obligații comercianți și Q&A.
În era în care sustenabilitatea devine tot mai importantă, Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) se impune ca o inițiativă esențială pentru România. Descoperă în acest articol ce reprezintă SGR, scopurile sale și cum schimbările aduse de acest sistem ne afectează în mod direct.
1. Scopul Sistemului de Garanție-Returnare
SGR a fost implementat cu un scop clar: colectarea și reintroducerea ambalajelor într-o economie circulară. Principalele ținte stabilite până în 2029 sunt de a colecta 77% din PET-uri și 90% din alte tipuri de materiale din ambalaje. Această mișcare este aliniată cu obiectivele europene, contribuind la protecția mediului prin reducerea deșeurilor.
2. Beneficiile aduse de SGR
- Protecția mediului: în primul rând, SGR contribuie semnificativ la protejarea mediului. Ambalajele colectate prin acest sistem sunt redirecționate de la gropile de gunoi sau din natură, având un impact direct asupra curățeniei și mediului înconjurător.
- Atingerea țintelor Europene: SGR nu doar îndeplinește, ci și depășește noile ținte de colectare și reciclare impuse de Uniunea Europeană. Ținte precum reciclarea ambalajelor în proporție de 75% pentru sticlă și 60% pentru aluminiu, începând cu 2030, devin realizabile prin intermediul acestui sistem.
- Acces la materiale reciclate: SGR oferă producătorilor acces la materiale reciclate, precum PET (ambalaje din PET reciclat). Acest lucru nu doar încurajează reciclarea, ci și ajută la atingerea țintelor de 25% până în 2025 și 30% până în 2030 pentru ambalajele realizate din materiale reciclate.
3. Tranziția consumatorilor către SGR
SGR reprezintă un sistem relativ nou pentru consumatorii români, iar adaptarea poate dura câțiva ani. Cu toate acestea, valoarea garanției a fost stabilită la 0.50 RON, având ca scop motivarea consumatorilor să returneze ambalajele, fără a simți o majorare semnificativă a prețurilor.
4. Obligații pentru comercianți:
Comercianții au responsabilități specifice în cadrul SGR, printre care se numără:
- Indicarea distinctă a valorii garanției la raft și pe documentele fiscale.
- Plata valoare garanției către operatorii economici de la care achiziționează produse ambalate în ambalaje SGR.
- Încasarea garanției de la clienți pentru produsele în ambalaje SGR.
5.Organizarea punctelor de returnare:
Pentru comercianți, organizarea punctelor de returnare este esențială. În funcție de suprafața structurii de vânzare, comercianții pot opta pentru modalități variate de organizare a acestor puncte. De la puncte operate manual până la asocierea cu alți comercianți, opțiunile sunt diverse și se adaptează nevoilor fiecărui operator.
Concluzii:
Sistemul de Garanție-Returnare nu este doar o obligație legală, este o oportunitate pentru România să se alinieze cu standardele europene și să contribuie la un mediu mai sănătos și mai sustenabil. Adaptarea poate fi provocatoare, dar beneficiile aduse atât mediului, cât și economiei, sunt semnificative. Așadar, este momentul să înțelegem și să adoptăm SGR pentru un viitor mai verde și mai prosper.
6. Q&A
1. Sunt toţi comercianții obligați să organizeze puncte de returnare?
Toți operatorii economici care comercializează produse în scopul SGR (indiferent de mărimea suprafeței de vânzare) sunt obligați legal să organizeze puncte de returnare a ambalajelor ce fac obiectul SGR. Excepția de la această regulă comercianții de tip HORECA sau cei care pun în vânzare produse exclusiv online sau exclusiv prin intermediul automatelor .
2.Ce opțiuni de organizare a punctelor de returnare au comercianții?
Comercianții cu o suprafață de vânzare care depășește 200 mp sunt obligați să-și amenajeze propriile puncte de returnare. Pentru cei cu o suprafață mai mică de 200 mp, pe lângă opțiunea de a-și organiza punctul de returnare propriu, există posibilitatea de a îndeplini această obligație prin colaborare cu alți comercianți care au structuri de vânzare similare sau prin încheierea unui acord de parteneriat cu unitățile administrativ-teritoriale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară.
3.Ce obligații au comercianții ulterior intrării în funcțiune a SGR în România?
- Să expună distinct valoarea garanției la raft și pe documentele fiscale pentru produsele în ambalaje SGR.
- Să plătească valoarea garanției către operatorii economici de la care achiziționează produse ambalate în SGR.
- Să încaseze garanția de la clienții lor pentru produsele în ambalaje SGR.
- Să nu comercializeze produse ambalate în SGR de la producători neînregistrați în cadrul administratorului SGR sau de la distribuitori ai acestor producători.
- Să nu vândă produse ambalate în SGR care nu sunt marcate conform prevederilor legii.
- Să afișeze informații pentru consumatori în punctele de vânzare despre obligațiile și drepturile lor conform SGR.
- Să utilizeze programul informatic online pus la dispoziție de administratorul SGR pentru raportarea ambalajelor și a garanțiilor.
- Să mențină evidența produselor în ambalaje SGR comercializate, a ambalajelor returnate de consumatori, și a garanțiilor plătite și încasate.
- Să permită controalele autorităților competente și să furnizeze documente corecte și complete despre îndeplinirea obligațiilor comerciantului în cadrul SGR.
- Să ofere clarificări și informații solicitate de administratorul SGR în termen de maximum 10 zile lucrătoare cu privire la îndeplinirea obligațiilor stabilite de hotărârea SGR.
Operatorii economici din categoria restaurantelor, inclusiv cei care oferă livrare la domiciliu, sunt încadrați în categoria comercianților HoReCa și, prin urmare, sunt obligați să se înregistreze în platforma SGR și să participe la funcționarea acestui sistem.
Procesul de înregistrare este considerat finalizat atunci când comerciantul furnizează corect și integral informațiile și documentația conform prevederilor din articolul 5 alineatul (2) al Hotărârii nr. 1.074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.
Pentru comercianții HoReCa, este important să știe că nu au obligația de a organiza puncte de returnare, dar sunt obligați să perceapă garanția de la consumatorii finali pentru produsele în ambalaje SGR consumate în afara structurii de vânzare. De asemenea, sucurile oferite în cadrul unor oferte sunt supuse obligației de raportare.
5. Cantitățile de produse în ambalaje SGR pe care un operator economic le are pe stoc la 30.11.2023, pot fi comercializate până la data de 31.12.2024, operatorul nefiind înregistrat in SGR? Sau doar până pe data de 30.11.2023?
Toți operatorii economici care vor avea în stoc produse în ambalaje SGR la data de 30.11.2023 ar fi trebuit să se înregistreze în prealabil în platforma SGR, conform obligațiilor legale în vigoare.În cazul neîndeplinirii obligației de înregistrare, pe lângă sancțiunea amenzii contravenționale, se poate aplica şi sancțiunea complementară a suspendării temporare a activității operatorului economic până la conformarea cu această obligație.Produsele care se află în stocul producătorilor sau comercianților la data de 30.11.2023 pot fi comercializate cel târziu până la data de 31.12.2024.
